Maria Sicoie (The small ones)
Sau lumea din sertarul meu...
Când mă gândesc la: "The small ones..." nu mă gândesc nicidecum la copii, chiar dacă această idee şi materializarea ei este într-o oarecare măsură o punte înspre elemente ale copilăriei cum ar fi păpuşile şi animăluţele mici. "The small ones..." este un univers aparte, profund personal şi atipic, bizar şi înfricoşător, jucăuş şi absurd, colorat şi mai presus de toate oniric; în el găsim fantasticul în cea mai pură formă, efervescent şi puternic, ludic, dar tăios. Omuleţii, animăluţele şi formele lumii mele sunt la fel de organice şi vii precum apa unui pârâu, cu excepţia că nu sunt aici, nu vin de aici , ci dintr-o lume utopică, dictată de anumite paradigme şi legi nescrise. Oricât ai încerca să găseşti o analogie cu realul, te simţi copleşit de atipicitatea semnificaţiilor din universul micilor creaturi, fie ele insecte mecanice sau păpuşi, celule sau hibrizi.
Bandi Saşa "Fear and fury"
Mă numesc ură!
Eram la un colţ de stradă în februarie pe la 7 spre 8 dimineaţă. Era griul acela tipic , care mie personal mi-e silă să-l privesc, atât mai mult să-l admir dintr-un simţ al artisticului fals cum fac unii dobitoci. Ningea foarte frumos şi ninsoarea îmi acoperea voma tocmai eliminată.Eram un super erou. Zăpada şi aerul se răzvrăteau asupra mea. Îmi înfundau plămânul şi inima ca cel mai mare duşman pe care nu am să reuşesc să-l lovesc niciodată. Pe stradă umblau călăii concediati, fără glugă dar cu o speranţă. Se spălau cu praful promisiunilor trecute. Brusc, îmi veniseră nişte gânduri care îmi torturau creierul, dar foarte plăcute.” Oare nu ar fi mai bine să vină cei 4 calareţi? Ce rost ar avea a doua venire a lui Isus? Fie ca cei doi lupi sa înghită soarele şi luna. Oare mama proştilor care este mereu gravidă nu are de gand să facă şi ea un avort? Ah, acum a inceput să şi adopte? Amuzant.
Sunt oare un lup? Sau doar un caniche? Sau sunt o hienă ? Sau avortonul viitorului? Sunt important? Să mă adaptez? Să mă culc, să ignor ca sunt un pasager în carul plin de cadavre care merge din ce în ce mai repede spre locul greşit, unde nu vreau? Să contez? Să îmi pun o groază de întrebari la care raspuns nu îl am şi dacă mi l-ar da cineva mi-ar oferi mai multe întrebari decât răspunsuri? De ce? De ce? De ce!? Şi oricum dacă mi s-ar oferi un răspuns aş fi la fel de nesatisfăcut ca înainte. Nu vreau să cerşesc răspunsuri, mai bine fur. Poate. Nu încerc sa ofer răspunsuri , nu încerc să caut răspunsuri , nu încerc să ofer soluţii şi nu încerc să le caut. Mă îndrept spre peretele cu 12 straturi de cărămidă cu capul înainte la fel ca toţi restu’ , şi nu prea vreau să mă opresc să privesc ce e după colţ pentru că nu e nici un colţ . Am fost minţit . Am fost minţiţi. Nu-mi place ideea cum că cineva, undeva este făcut pentru tine pentru totdeauna. Ne încolăcim pe ideea asta ca un şarpe asupra unui bebeluş de 3 luni. Mai bine m-aş concentra asupra ideii că mai degrabă un sicriu ( în cel mai bun caz) este pentru totdeauna.Ar fi mai probabil. Aşa măcar o sa cad în picioare. Dacă încerc să clasific această specie din care facem parte , realizez, că defapt, nu suntem nişte mamifere. Orice mamifer de pe planeta asta îşi crează instinctual un echilibru cu mediul înconjurător, dar noi oamenii nu. Ne tot mutăm din loc în altu , unde ne multiplicăm şi ne multiplicăm până când toate resursele naturale sunt consumate, şi singura cale pentru a supravieţui este să infestăm alte locuri. Există un organism asemănător pe planeta asta care face cam acelaşi lucru. Virusul. Rasa umană este un virus, un cancer pe planetă. Suntem o boală şi nu există nici o remediu. Omul este rău prin natură.”
Nu vreau să schimb nimic , nu pot să schimb nimic. Nu mai înteleg nimic. Sunt confuz. Cam asta încerc să fac cu „ Fear and fury”, să încerc sa exprim această furie, frică şi confuzie.Să încerc să fac ceva cu praful din promisiunile trecute. Încerc să ilustrez exact sunetul din cap şi inimă. Este despre tine, tu, om creat dupa „chipul şi asemanarea lui Dumnezeu”, promisiunea perfectă şi despre mine, otrava din fântână . Experienţa şi eterna iubire care o împărtaşim de ceva ani.
„Fear and fury” nu este un proiect cu nimic special. Este modul în care percep realitatea. Ironie , uneori satira , ura, violenta si putin umor. Chestii care văd,aud şi simt. Proiectul arată chestii care se intâmplă. Nu ofer o soluţie şi un sens clar. Dovada fiind prezenţa unor elemente din regnul absurdului. Sunt nişte trimiteri la o lume existentă şi experientele mele cu ea. Sunt lucrări care arată o altă faţă a realitaţii, o realitate ignorată. Chestii marginale.
Alţii sunt captivi într-un fel de Grădina Eden , într-o euforie falsă constantă , cu zâmbetele lor iritante,nemeritate. Eu sunt înspăimântat, urăsc şi nu m-ar deranja să ardă unele chestii.
poze realizate de Fülöp György
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu